"Apoi a plecat si a revenit, iar vietile noastre s-au destramat, ca o carte mult iubita pe care o citesti si rascitesti, pana ce intr-o noapte, cand o iei, sperand sa te ajute sa adormi, vezi ca i s-a desprins coperta, iar zeci de pagini ajung pe podea fluturand." - "Super-tare la pat" Jennifer Weiner
Cam asa s-a intamplat cu amitirile mele cu un oarecare X... E precum o carte, ai citit-o o data si parca ti-a placut dar nu prea... incerci sa o mai citesti inca o data, incepe sa nu-ti prea mai placa, acelasi fir epic, aceleasi personaje, aceeasi disputa intotdeauna... eh, deja la a treia incercare nu-ti mai place deloc, te plictiseste, dar vrei nu vrei o citesti, ajungi la final si iti juri ca nu vei mai pune mana pe acea carte niciodata, eventual o arunci la gunoi...
Aceasta poveste mi-a lasat un gust amar.
Dar l-am spalat cu dulcele gust al dragostei al unei carti de iubire, plina de romantism cu un barbat si o femeie pt care nimic nu este imposibil, orice obstacol le face dragostea si mai puternica, cand se intalnesc se contopesc intr-o imbratisare care parca spune "mi-a fost dor...".
Sunt tare mandra ca pot scrie aceasta carte cu propriile mele ganduri si simtiri, ca mi-am vindecat sufletul de amintiri neplacute, de dezamagire, de ura... si mi-am umplut stomacelul cu fluturasi, mi-am umplut gandurile cu ganduri pt el, mi-am umplut sufletul cu sentimente pt el, mi-am inarmat mainile cu imbratisari si mangaieri... Toate numai pt EL... omul care m-a facut sa am incredere in mine si imi umple viata de fericire.
Si cred ca intr-o zi voi putea scrie ultimele randuri ale acestei carti frumoase "Si au trait fericiti pana la adanci batraneti".
Iubesc sa te iubesc <3
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu