Another end

Ma straduiesc si degeaba...

Se pare ca fericirea imi este limitata... de multe ori doar la un zambet, alteori la o singura noapte de neuitat, si cand se lumineaza de ziua ma imbrac si plec ca si un actor care si.a terminat de jucat rolul. Dupa care ma prabusesc in oceanul de lacrimi, nopti albe, imi dau 2 palme, imi spal fata, ma imbrac si plec iar... reiau cautarea si constat ca de fiecare data retraiesc acelasi film...

Sa zicem ca de data asta am inregistrat un record de 2 saptamani care mi.au parut luni de zile, din nou timpul imi joaca feste... fiecare zi cu momentul ei magic... in fiecare zi crezand ca vei ramane. Dar si tu ai ales sa pleci...

Si n.am sa uit felul in care ma priveai, felul in care imi zambeai, mangaierea delicata a mainilor tale, acel sentiment ca de data asta nimic nu ma mai poate rani... dar a fost acel epic end... parca m.ai coborat de pe piedestal doar ca sa dai cu mine de pamant... si n.am sa uit nici dimineata in care te.am privit cum dormeai...

Dar stii ce? Nu.mi pare rau... pentru ca ai trezit sentimente frumoase, ceea ce mi.a dovedit ca sufletul nu mi.a murit si iti multumesc!

Dar ca de fiecare data raman in picioare, cu sufletul pustiu si doi ochi goi care privesc pierduti spre cer parca cersind fericirea eterna.

Si asa se mai incheie o poveste, ma ridic de jos si pasesc inainte, privind in urma doar pentru o secunda zicandu.mi "Sa le ia dracu pe toate, merit mai mult!"